Daca am consuma mai putine calorii, am putea incetini imbatranirea si intarzia aparitia unor boli specifice batranetii, cum ar fi diabetul de tip 2 sau cancerul. Cu cat cantitatea de calorii este redusa mai din timp, cu atat efectul este mai eficient. Savantii de la Universitatea din Gotheburg au identificat enzimele care sunt cheia procesului de imbatranire: “Acum putem demonstra ca prin reducerea caloriilor putem incetini imbatranirea, prin prevenirea inactivarii unei enzime, numita peroxiredoxina. Aceasta enzima joaca un rol extrem de important in contracararea distrugerii materialului nostru genetic” – a declarat Mikael Molin, de la Departamentul de Bilogie Celulara si Moleculara al universitatii mai sus mentionate.

Peroxiredoxina (Prx1) are rol antioxidant si este implicata in descompunerea apei oxigenate in apa si oxigen la nivel celular.  O data cu inaintarea in varsta, activitatea sa antioxidanta se diminueaza progresiv. Restrictiile calorice in alimentatia zilnica determina organismul sa produca o alta enzima- sulfiredoxina (Srx1), care are rolul de a repara si reactiva  peroxiredoxina. Studiul demonstreaza ca, practic crescand concentratia de Srx1 in celule, efectele imbatranirii  celulare pot fi intarziate.

Reducand progresiv cantitatile de zahar si de proteine, fara a reduce vitaminele si mineralele, cercetatorii demonstrasera anterior ca un grup de maimute traise cu cativa ani mai multi decat se preconizase. Metoda a fost apoi larg testata, de la pesti pana la cobai si chiar si pe muste sau drojdia de bere, rezultatele fiind favorabile de fiecare data. Reducerea caloriilor a avut, de asemenea, efecte bune si in cazul incetinirii bolilor specifice batranetii. In ciuda tuturor acestor vesti imbucuratoare, cercetatorilor le este dificil sa explice exact cum reducerea caloriilor are aceste efecte miraculoase.

Oricum, ca o concluzie personala, cred ca daca observam atent ceea ce se intampla in jurul nostru, putem observa cum multe persoane in varsta incep sa manance instinctiv mai putin la batranete. La fel, in randul calugarilor care postesc indelung putem gasi adevarate recorduri de longevitate. In plus, corpul uman este evident mai bine adaptat la deficit caloric decat la exces. El (inca?) nu a invatat ce trebuie facut cu excesul de hrana astfel incat sa nu mai depoziteze grasime si sa pericliteze sanatatea si implicit calitatea si durata vietii. Pe cand invers se descurca bine mersi, asa cum demonstreaza si studiul de mai sus.

Dar ajunge cu gandurile mele, asa cum v-am obisnuit urmeaza sursele, numai bune pentru cei care vor sa aprofundeze latura stiintifica a descoperirii:

1. Va puteti adresa direct cercetatorului sef:

Dr Mikael Molin, Department of Cell and Molecular Biology, University of Gothenburg

telephone: +46 (0)31–786 2577, +46 (0)706–50 29 71

e-mail: mikael.molin[at]cmb.gu.se

2. Articol:

Life Span Extension and H2O2 Resistance Elicited by Caloric Restriction Require the Peroxiredoxin Tsa1 in Saccharomyces cerevisiae has been published in the journal Molecular Cell.

Link catre articol:

http://www.cell.com/molecular-cell/abstract/S1097-2765%2811%2900626-5?switch=standard

3. Comentariile expertilor in cazul aceleiasi probleme, articol:

Translating a Low-Sugar Diet into a Longer Life by Maintaining Thioredoxin Peroxidase Activity of a Peroxiredoxin

Link catre articol: http://www.cell.com/molecular-cell/fulltext/S1097-2765(11)00634-4

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *