In corpul nostru avem aproximativ  4,5 g de fier (0,004%) din care 65% (cam 2,5g) se gaseste in hemoglobina care transporta  oxigenul de la plamani la tesuturi; 1% se afla in sisteme enzimatice care controleaza oxidarile intracelulare, iar restul este depozitat in ficat, splina si maduva oaselor pentru  viitoare transformari in hemoglobina in functie de necesitati. Carnea rosie, galbenusul de ou, morcovii, fructele, graul integral si legumele verzi contribuie cu 10-20 mg de fier pe zi. Absorbtia este limitata de fitati si oxalati. Fierul hemic (se gaseste in carne si peste) este mai bine absorbit decat fierul non-hemic. Pentru tratarea anemiei se foloseste o varietate larga de compusi organici si anorganici ai fierului.

Functii

Fierul ionic (ionul feros Fe2+ si ionul feric Fe3+) participa la reactii de oxido-reducere esentiale pentru metabolismul energetic, prin acceptare sau  donare de  electroni. Aceasta proprietate confera fierului liber capacitatea de a cataliza reactii oxidative, rezultand radicali liberi foarte reactivi si daunatori. Fierul trebuie astfel sa fie chimic legat de alte molecule pentru a indeplini roluri fiziologice de transport si depozitare, cu minime posibilitati de a cataliza reactii oxidative nocive.

Cea mai mare parte a fierului face parte din sisteme proteice hem care transporta oxigenul sub forma de hemoglobina (in celulele rosii ale sangelui) si mioglobina (in muschi). Fierul divalent (Fe2+) din hemoglobina este responsabil pentru culoarea sangelui.

  • Este folosit de maduva osoasa pentru producerea  de celule rosii (hematii).
  • Celulele musculare folosesc fierul pentru producerea de mioglobina.
  • In celulele active metabolic fierul este folosit pentru sinteza de citocromi in mitocondrie.
  • Este implicat in sinteza hormonilor si neurotransmitatorilor.
  • Ajuta la functionarea sistemului imun al organismului.

Absorbtia fierului

Absorbtia fierului se realizeaza in duoden si in prima parte a jejunului. Fierul se absoarbe sub forma divalenta, Fe2+.

Organismul are tendinta de a pastra fierul, fiind dificil de excretat. Echilibrul este mentinut prin absorbtie, astfel daca depozitele de fier sunt mici, absorbtia creste si invers.

Proteine specializate ajuta fierul sa fie asimilat din hrana, insa absorbtia sa depinde in mare parte de natura originii sale (animala sau vegetala). Fierul de origine animala, hemic este usor de absorbit, datorita unor compusi (glicosaminoglicani) din matricea extracelulara a tesuturilor musculare.  Cel vegetal, non-hemic, mai greu absorbabil, dar mai usor reglabil. Fierul din produsele vegetale se absoarbe mai usor in organism in prezenta vitaminei C ( suc proaspat de lamaie, spre exemplu).

Factori care reduc absorbtia fierului anorganic in organism:

  • Fitatii (din cerealele integrale)
  • Taninurile si acidul tanic (din cafea, ceai si nuci)
  • Acidul oxalic (din ceai, ciocolata, spanac)
  • Fosfatii (din galbenusul de ou)
  • Calciul
  • Zincul
  • Fibrele vegetale: celuloza, hemiceluloza, lignina si pectina, care formeaza cu fierul compusi insolubili.
  • Administrarea de anumite medicamente: antiacide, blocantele receptorilor hidrogenului si inhibiorii pompei de protoni.

Factori care maresc absorbtia fierului anorganic prin formarea de compusi solubili (absorbabili) sunt:

  • Aciditatea gastrica
  • Vitamina C (acidul ascorbic)
  • Acidul citric (din citrice)
  • Acidul lactic
  • Acidul malic (din dovleac, prune si mere)
  • Fructoza din fructe
  • Peptidele din carne (aminoacizii lizina si histidina)

Alimente bogate in fier:

Fierul hemic (usor de asimilat) se gaseste in alimentele de origine animala.

  • ficat de rata-cel mai bogat in fier- urmat de cel de porc, gaina, curca, oaie (miel) si, in final, cel de vaca;
  • fructe de mare: midii, stridii, scoici, creveti;
  • icre;
  • carne rosie: vanat, iepure, curca, porumbel, prepelita.
  • peste
  • oua.

Ficatul si scoicile sunt cele mai concentrate in fier. Fierul hemic reprezinta 10 % din cantitatea de fier ingerata, insa doar 25% este asimilat de organism.

Fierul non-hemic (greu de asimilat) se intalneste mai ales in alimentele de natura vegetala. Doar aproximativ 17% este absorbit. Iata topul celor mai bogate alimente de natura vegetala in fier:

  • pudra de cacao
  • seminte de dovleac
  • seminte de susan
  • rosii uscate
  • seminte de floarea soarelui
  • caise deshidratate, smochine, stafide
  • cereale integrale: grau, ovaz, secara
  • legume si plante verzi: spanac, stevie, broccoli, salata, varza creata, patrunjel, cimbru, menta, oregano, busuioc, salvie
  • leguminoase: boabe de fasole rosie si neagra, linte
  • vin rosu
  • ciuperci
  • germeni de grau
  • ceai (Camellia sinensis)
  • pudra de curry (turmeric) .

Doze zilnice recomandate:

  • Barbati: 8mg/zi
  • Femei : 18 mg/zi (19-50 ani)  si 8 mg/zi (dupa 50 ani)
  • Vegetarienii, copiii si femeile insarcinate au nevoie de doze mai mari.

Depozitarea fierului in organism

Fierul este depozitat in ficat, splina si maduva ososasa sub forma de feritina si hemosiderina. Exista diferente mari intre cantitatea de fier stocata la femei si cea stocata la barbati.

Trebuie tinut seama de faptul ca fierul nu se excreta usor, iar excesul sau este depozitat in organism. Fierul devine toxic pentru organism daca este acumulat in cantitati prea mari (peste 20mg fier /kg corp.) Alcoolismul poate duce la supradozarea organismului in fier.

Carenta de fier

Lipsa de fier provoaca anemie cu manifestari de oboseala, slabiciune, dureri de cap, scaderea capacitatii de munca, de concentrare si de memorare, scaderea imunitatii, pielea devine palida, unghiile casante, organismul nu se poate adapta la frig.

Femeile pierd aproximativ 30-60mg de fier pe luna, datorita sangerarilor menstruale, iar in sarcina si alaptare, 500mg. Prin descuamarea celulelor cutanate, secretiile digestive si in eritrocite se pierd aproximativ 1mg fier pe zi. Pierderile se compenseaza prin alimentatie.

Ultima actualizare: Ianuarie 2013.